Cand Eshun, calugarita Zen, trecuse de saizeci de ani si era pe cale sa paraseasca lumea aceasta, a rugat niste calugari sa stranga lemne si sa faca o gramada in curte.

Stand hotarata in centrul gramezii funerare, i-a rugat sa aprinda focul.

“Oh, calugarita” a strigat un calugar “este fierbinte acolo?”

“Acest lucru poate preocupa doar o persoana proasta ca tine,” a raspuns Eshun din mijlocul flacarilor.

Un calugar l-a intrebat pe Tozan: “ Ce este Buddha?”

Tozan a raspuns: “Trei kilograme de panza.”

Joshu s-a dus la un pustnic si a intrebat: “Ce faci? Ce faci?”

Pustnicul a ridicat pumnul.

Joshu a spus: “Apa este prea mica aici ca sa ancorez.” Apoi a plecat.  Dupa cateva zile Joshu a trecut iar pe la pustnic si a spus: “Ce faci? Ce faci?”

Pustnicul a ridicat din nou pumnul.

Apoi Joshu a spus: “Bine dat, bine luat, bine omorat, bine salvat.” Si s-a inchinat pustnicului.

Buddha a spus: “Consider pozitiile imparatilor si regilor ca fiind egale cu cele ale firicelelor de praf. Privesc comorile de aur si pietre pretioase ca fiind gramezi de fiare si pietris. Vad cele mai fine robe de matase ca niste carpe. Vad imensitatea de lumi ale universului ca mici seminte ale unui fruct, si cel mai mare lac din India ca un strop de ulei pe piciorul meu. Consider invataturile lumii ca fiind iluziile unor magicieni. Cel mai minunat concept despre emancipare eu il vad ca fiind un model pe o patura intr-un vis, iar calea sfanta a celor iluminati ca flori ce apar in ochii cuiva. Meditatia o vad ca stalpul de sustinere al unui munte, nirvana ca un cosmar pe timp de zi. Privesc judecata binelui si al raului ca dansul incolacit al unui dragon, iar cresterea si caderea credintelor ca urme lasate de cele patru sezoane.

Tosui era un maestru zen, ce parasise formalismele templelor pentru a trai sub un pod cu cersetorii. Cand a imbatranit, un prieten l-a ajutat sa isi castige existenta fara sa cerseasca. I-a aratat lui Tosui cum sa culeaga orez si cum sa faca otet din el, iar Tosui a facut acest lucru pana cand a murit.

In timp ce Tosui facea vin, unul dintre cersetori i-a dat o imagine a lui Buddha. Tosui a pus-o pe perete cu un semn langa ea. Pe semn scria:

Domnule Amida Buddha, aceasta camaruta este cam ingusta. Te pot lasa sa stai temporar. Dar nu te astepta sa te rog sa ma renasc in paradisul tau.

Hakuin, maestrul zen, obisnuia sa le povesteasca discipolilor despre o femeie batrana ce avea un magazin de ceai si o lauda pentru intelegerea ei despre Zen. Discipolii nu l-au crezut si s-au dus ca gaseasca ceainaria singuri.

Cand ii vedea cum vin, femeia isi dadea imediat seama daca au venit pentru ceai sau pentru a descoperi cunostintele ei despre Zen. Daca voiau ceai, ii servea cu mare placere, iar in al doilea caz ii invita in spatele tejghelei. Daca veneau ii lovea cu un lemn.

Noua din zece nu scapau de bataia ei.

Un calugar l-a intrebat pe Fuketsu:

“Fara cuvinte sau fara tacere care sa pacatuiasca, cum poate unul sa fie una cu universul?”

Fuketsu a raspuns:

“Ma gandesc des la martie in Konan [China]. Pasarile canta printre mii de flori inmiresmate. “

Un calugar l-a intrebat pe Chimon:

“Inainte ca bobocul de lotus sa fi iesit din apa, ce era?”

Chimon a spus: “Un boboc de lotus.” Calugarul a continuat:

“Dupa ce a iesit din apa ce a fost?”

Chimon i-a raspuns: “Frunze de lotus.”

Joshu s-a adresat adunarii de calugari:

“Drumul Adevarat nu este dificil; dar nu ii place Relativul. Chiar si cand exista un pic de vorbe, ele sunt despre Relativ sau sunt despre Absolut. Acest batran calugar nu este in Absolut [referindu-se la el insusi]. Valorizati asta sau nu?”

Un calugar i-a spus: “Daca nu esti in Absolut, cum il poti judeca?”

Joshu a spus: “Nici asta nu stiu.”

Calugarul a continuat: “Onorabile, daca nu stii inca, cum poti sa spui ca nu esti in Absolut?”

Joshu a spus: “Intrebarile tale sunt eficiente. Incheie-ti slujba si pleaca.”