Tosui era un maestru zen, ce parasise formalismele templelor pentru a trai sub un pod cu cersetorii. Cand a imbatranit, un prieten l-a ajutat sa isi castige existenta fara sa cerseasca. I-a aratat lui Tosui cum sa culeaga orez si cum sa faca otet din el, iar Tosui a facut acest lucru pana cand a murit.

In timp ce Tosui facea vin, unul dintre cersetori i-a dat o imagine a lui Buddha. Tosui a pus-o pe perete cu un semn langa ea. Pe semn scria:

Domnule Amida Buddha, aceasta camaruta este cam ingusta. Te pot lasa sa stai temporar. Dar nu te astepta sa te rog sa ma renasc in paradisul tau.

Hakuin, maestrul zen, obisnuia sa le povesteasca discipolilor despre o femeie batrana ce avea un magazin de ceai si o lauda pentru intelegerea ei despre Zen. Discipolii nu l-au crezut si s-au dus ca gaseasca ceainaria singuri.

Cand ii vedea cum vin, femeia isi dadea imediat seama daca au venit pentru ceai sau pentru a descoperi cunostintele ei despre Zen. Daca voiau ceai, ii servea cu mare placere, iar in al doilea caz ii invita in spatele tejghelei. Daca veneau ii lovea cu un lemn.

Noua din zece nu scapau de bataia ei.